Am luat o pauză (sper să fie nelimitată) de la ceea ce îmi făcea rău, de la ceea ce mă deprima și îmi dădea impresia că EU nu sunt decât un actor secundar  în propriu-mi spectacol !
Un actor ce deși iubea, detesta, striga, tacea, râdea și plângea în același timp rămânea neobservat și  dădea impresia că-i rece, că-i este necunoscut dorul și continua așteptare...
  Acum nu mai știu ce sau cine m-a determinat să-mi schimb unghiul de vedere asupra lucrurilor. Știu doar că sunt mulțumită de tot ce mi s-a oferit. Fiindcă lângă mine mereu sunt oameni  ce îmi demonstrează că prezența mea nu e doar necesară, ci obligatorie în viața lor nu doar pentru azi sau mâine!...
                    ( chiar dacă uneori eu refuz să mai cred în devotamentul lor ;-) )                                       Și da, sunt fericită !!! <3